Andreea Marin, despre cresterea Violetei: „Consider că parintele trebuie să-i fie și prieten copilului său, dar să aibă și autoritate”
Ești implicată în mai multe proiecte, inclusiv în multe de natură umanitară și ai declarat că te ocupi singură de creșterea și educația Violetei. Cum reușești să faci față provocărilor zilnice? Cine te ajută?
A fost alegerea mea, dându-mi seama că la această vârstă de trecere de la copilărie spre adolescență fetița mea are nevoie de mine, în mod special, mai mult ca oricând. A și exprimat lucrul acesta, în diverse moduri. Îmi seamănă foarte mult, doar ochii albaștri sunt diferiți de ai mei, în rest ca fizic și temeperament suntem foarte apropiate, mă uit la ea și îmi amintesc perfect de mine, copilul de altădată. Așa că, mi-am impus un program care nu este ușor, dar care merită, pentru că este vorba de ceea ce este mai important pentru mine: copilul meu, sufletul meu. Mi-am reorganizat programul de lucru, astfel încât când vine de la școală să fiu la dispoziția ei, să povestim, să mâncăm împreună, să avem și timpul nostru de recreere, de citit, pentru pian. Iar dimineața, înainte de școală, la ora 7 fix, ne trezim și avem începutul de zi doar pentru noi.